Pastele ortodox si catolic

Cele două biserici creştine folosesc două calendare diferite, începând din anul 1582 când biserica apuseană catolică a trecut la calendarul Gregorian, pe când răsăritenii ortodocşi au rămas la calendarul Iulian. Calculele celor două momente celeste sunt şi ele diferite, apusenii bazaţi pe luna plină ecleziastică, pe când răsăritenii observă luna plină astronomică, la fel cum privesc şi data reală a echinoxului, în timp ce catolicii se bazează pe o dată fixă calculată din vreme pentru echinox.

Ortodocşii, urmează luna plină pascală, care este la o dată calculată pe baza observaţiilor astronomice. O primă încercare de uniformizare a datei serbării Paştelui în toată lumea creştină a avut loc în anul 325, la iniţiativa împăratului Constantin cel Mare. Atunci primul Sinod ecumenic desfăşurat la Niceea a adoptat practica bazată pe calculul datei Paştelui care se reducea la următoarele norme: Paştele se va serba întotdeauna în prima duminică cu lună plină de după echinocţiul de primăvara; când prima lună plină de după echinocţiul de primavară cade duminica, Paştele va fi serbat în duminica următoare.

De-a lungul timpului au existat şi alte încercări de a „sincroniza” Paştele. Una din cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo (Siria) din 1997, unde s-a convenit ca echinoxul să fie recunoscut în funcţie de observaţiile astronomice luând în consideraţie meridianul de la Ierusalim, unde de fapt a avut loc Învierea. Dar până acum nu s-a dat curs acestei înţelegeri.

Considerat cea mai mare sarbatoare crestina, Pastele este celebrarea Invierii lui Iisus Hristos, intemeietorul religiei crestine, nascut la Betleem, din Fecioara Maria. Botezat la 30 de ani de Ioan si prezentat multimii drept Mesia, Hristos si-a ales 12 ucenici si, vreme de trei ani, si-a predicat invatatura in Galileea si in Iudeea. S-a intors apoi in Ierusalim, unde a trebuit sa infrunte mania fariseilor (sectanti mozaici) si a mai marilor preotilor, care ii contestau dumnezeirea. Fiind tradat de Iuda, Hristos a fost adus la judecata in fata lui Caiafa (mare preot iudeu) si a Sinedriului, care L-au condamnat la moarte pentru blasfemia de a-si fi spus Fiul lui Dumnezeu. A fost rastignit pe varful colinei Golgota, intre doi talhari, dupa ce si-a carat crucea in spate. Inmormantat, Iisus Hristos a inviat dupa trei zile si s-a ridicat la cer dupa alte 40.

Despre Paste s-au scris o multime de lucrari, religioase si laice, s-au facut mai multe filme (artistice sau documentare), dar nimic nu poate descrie in cuvinte si imagini marea taina a Invierii Domnului, a biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului. Aceasta mare sarbatoare crestina este precedata de un post de 40 de zile (sapte saptamani, incepand cu Lasatul secului), perioada numita Postul Pastelui. Iar ultima sa saptamana, numita Saptamana Patimilor, are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere, imediat dupa ultima duminica dinaintea Pastelui, cea a Floriilor, in care se sarbatoreste intrarea lui Iisus in Ierusalim. De a doua zi, in Saptamana Mare, se rememoreaza tot ce a facut Mantuitorul pe pamant. Prin post, reculegere si rugaciune, credinciosii parcurg acum cele sapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul, fiecare zi din Saptamana Patimilor semnificand un nou pas al lui Iisus pe drumul catre rastignire si Inviere.

In ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, cel pe care proprii frati l-au batut si, crezandu-l mort, l-au parasit pe camp. Dar acesta traia si, dupa ce a dus o viata de sclav, a ajuns print al Egiptului, i-a iertat pe cei care i-au gresit si si-a salvat de la foamete familia si poporul. Povestea lui Iosif prefigureaza aparitia lui Iisus, care - desi vandut pentru 30 de arginti, arestat si batjocorit, condamnat la moarte si rastignit - a iertat si a mantuit omenirea. Ziua de marti este dedicata Predicii de pe Muntele Maslinilor, in care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, dar si propria Sa inviere. Slujba de miercuri aduce aminte despre doua personaje pacatoase: desfranata care - spaland cu lacrimile sale, plina de cainta, picioarele lui Iisus - se mantuieste si apostolul Iuda, cel care tradand se pedepseste. Joia Mare este ziua in care a avut loc Cina cea de taina si vanzarea lui Iisus de catre Iuda.

Hristos s-a pregatit atunci pentru moarte si inviere, oferindu-le la acea masa, simbolic, ucenicilor trupul si sangele Lui - painea si vinul mantuirii. Incepand din acea zi, pana la Inviere, nu se mai trag clopotele la biserica, ci doar se bate toaca. Vinerea Mare (sau Vinerea Neagra) este ziua in care Iisus Hristos a fost rastignit, pe Muntele Golgota. El se ruga in Gradina Ghetsimani cand a fost prins, arestat, judecat de evrei si de romani, incoronat cu spini, batut si batjocorit. Si-a purtat pe umeri crucea pana in varful Golgotei, unde a fost rastignit intre doi talhari. Sambata Pastelui simbolizeaza “odihna” in mormant a trupului Mantuitorului. Seara, in biserici se aprind luminile, anuntandu-se astfel ca se apropie vremea ca toti credinciosii sa se pregateasca pentru veghea din noaptea Invierii. Si Invierea s-a produs! Iisus a inviat din morti si s-a aratat viu ucenicilor Sai si Fecioarei Maria. In miez de noapte, in biserici se oficiaza slujba Sfintelor Pasti.

Sunt sfintite pasca, ouale rosii si celelalte bucate, pentru ca postul de aproape sapte saptamani a luat sfarsit. Credinciosii iau Lumina din Lumina, spun “Hristos a inviat!” si raspund “Adevarat a inviat!” - formule cu care urmeaza sa se salute timp de 40 de zile, pana la sarbatoarea Inaltarii Domnului. Se impart acum Sfintele Pasti (paine stropita cu vin), care se mananca dimineata, inainte de orice, iar dupa slujba credinciosii pornesc catre casele lor tinand in maini lumanari aprinse, ca dovada a biruintei lui Iisus asupra intunericului.

Unul dintre cele mai semnificative simboluri pascale sunt ouale rosii, a caror culoare aminteste de sangele lui Iisus, care a curs pe cruce pentru mantuirea omenirii. Legenda spune ca, la rastignirea lui Hristos, Fecioara Maria a pus un cos cu oua sub cruce, ca sa-i imbuneze pe soldatii care il pazeau, iar acestea au fost inrosite de sangele Mantuitorului. De asemenea, gospodinele crestine coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. Dupa traditie, in familiile crestine se mananca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza chiar pe Mantuitorul nostru, Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.