Alesii locali nu se mai satură de ciolan si căpusează societăţile de gospodărire locală ce derulează contracte directe cu bugetul public
De mai bine de zece ani, reorganizarea regiilor de gospodărire comunală a dat nastere unor societăţi-căpusă folosite de Consiliile Locale si Judeţene pentru a drena sume imense de bani către propriile interese. Regulile economiei de piaţă nu se aplică în administraţia publică. Licitaţiile transparente pentru proiecte grandioase ascund, de fapt, jocuri murdare la nivelul administraţiilor locale. Grija principală este de a „sparge“ banul public, iar eficienţa cheltuirii acestuia este foarte scăzută.
Primăriile si Consiliile Judeţene nu se preocupă de asocieri economice pentru cresterea veniturilor proprii la bugetele locale, ci asteaptă surse de la bugetul centralizat. Principala sursă de venituri proprii o reprezintă în continuare taxele si impozitele colectate de la populaţie. În tot acest timp, banii oamenilor sunt direcţionaţi către zone obscure, scăpate din vedere de legiuitor, care nu a uniformizat legislaţia privind serviciile de gospodărire comunală la nivel naţional. Asa se face că, de la un judeţ la altul, alesii trag cu dinţii de societăţi falimentare cu servicii îndoielnice, în locul unei strategii de viitor care poate avea în vedere concesionarea serviciului sau privatizarea societăţilor desprinse din RAGCL-uri.
Miza alegerilor: ciolanul
Mirajul funcţiei a fost multă vreme o falsă impresie a majorităţii cetăţenilor în ceea ce priveste candidaţii, dar realitatea este cu totul alta. În spatele funcţiei si preocupării pentru comunitate stă o adevărată industrie de făcut bani pentru cei apropiaţi si în care regulile sunt mai mult decât permisive. Mai precis, la alegerile locale ne alegem primari si presedinţi de Consilii Judeţene, consilieri locali si consilieri judeţeni. Pe lângă hotărârile care se iau în ceea ce priveste banul public, Consiliile Locale si Judeţene sunt acţionari la diferite societăţi. Unele sunt aducătoare de venituri considerabile, în asociere cu parteneri care sunt dornici de câstig, iar altele, în care Consiliile sunt acţionari 100%, furnizează serviciile de gospodărire locale ce erau prestate de fostele regii. Evident, după aceleasi reguli ale încredinţării directe de contracte. Aceste contracte se reînnoiesc la sfârsitul fiecărui an pentru anul următor si nu au la bază nicio licitaţie, ci doar justificări ale tarifelor practicate în faţa consilierilor care au, concomitent, calitatea de membri ai AGA în aceste societăţi.
De la consilier la „acţionar“ de conjunctură
Circuitul banilor are două nuanţe în ceea ce priveste structurile actuale. Prima este aceea a reprezentării în aceste societăţi. Membrii Consiliilor de Administraţie în aceste societăţi, conducerea executivă, cenzorii si restul structurilor sunt stabilite prin decizie a AGA, care este, de fapt, Consiliul Local sau Consiliul Judeţean. Criteriul nu este cel al competenţei, ci al promovării relaţiilor de rudenie sau de amiciţie. Contractul de administrare al unei astfel de societăţi are de cele mai multe ori prevederi halucinante, prin care membrii CA si directorii primesc salarii si prime de performanţă greu de conceput în societăţi care funcţionează pe principiile economiei de piaţă. Mai mult decât atât, criteriile de performanţă nu au nicio logică atâta timp cât furnizorul de contracte este executivul Consiliului (Primăria sau Consiliul Judeţean), adică AGA. Principala sursă de venit a acestor societăţi este bugetul public, preocuparea pentru atragerea lucrărilor din mediul privat fiind redusă.
Circuitul banilor în teritoriu
Sistemul este deja cunoscut de toată lumea, de la comisiile Senatului si până la ultimul primar din România. Societăţile desprinse din fostele RAGCL-uri deţin un patrimoniu de invidiat, în a cărui componenţă intră de la utilaje cumpărate de primării prin împrumuturi bancare până la terenuri si spaţii comerciale. Odată infiltrate aceste societăţi cu rubedenii si amici, ele încep să transforme banii publici în banii lor. Funcţionarea societăţilor si realizarea lucrărilor presupun achiziţii de bunuri si de lucrări. De la hârtie igienică până la achiziţia de combustibil, furnizorii sunt de fiecare dată firmele agreate de cei care au numit conducerile acestor societăţi. Astfel, principala preocupare devine cheltuirea banului public, nu executarea lucrărilor. Asa se ajunge în situaţia ca multe lucrări să nu se mai termine ori ca preţurile si costurile să crească subit.
Trans-sportul în comun
O afacere care place foarte mult alesilor din marile orase este cea a transportului în comun, deoarece acesta beneficiază de subvenţii directe de la bugetul local. Costurile pentru menţinerea acestui serviciu sunt nebănuite, dat fiind că în acest tip de întreprinderi consumabilele sunt la ordinea zilei. Toţi primarii susţin că transportul în comun trebuie gestionat de societăţile Consiliilor Locale sau Judeţene. Ceea ce nu spun alesii este de unde se face achiziţia acestor consumabile si câte dintre utilaje sunt închiriate de la personaje apropiate alesilor locali, cât sunt folosite, cu ce contracte si la ce tarife. Închirierea de utilaje nu se face niciodată prin licitaţie publică. Din acest punct de vedere, avem două tipuri de societăţi. Unele care au contracte de leasing foarte păguboase pentru utilaje noi si unele care au utilaje vechi si închiriază utilaje de la diferite persoane fizice sau societăţi comerciale, evident, fără nicio cerere de ofertă.
Exemplul Ciclop
Un exemplu elocvent în acest sens este firma Service Ciclop SA, unde unic acţionar este Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB). Urmare a hotărârilor CGMB, mare parte din parcările Capitalei au trecut în administrarea Dalli Exim SA. Prin hotărârea CGMB nr. 180/09.10.2003, Parcajul „Intercontinental’’ a trecut în administrarea Dalli în baza contractului de leasing imobiliar nr. 1646/ 03.11.2003 încheiat între Service Ciclop SA si Dalli Exim SA. De asemenea, prin Hotărârea Consiliului de Administraţie - numit de AGA, care este Consiliul General - nr. 4/11.11.2003, toate celelalte parcaje, respectiv Favorit, 1 Mai (Compozitorilor), Timisoara, Orizont, Baba Novac si Liviu Rebreanu au fost preluate în administrare de SC Dalli Exim SA în baza contractelor de asociere în participaţiune nr. 1815, 1816, 1818, 1819, 1820 si 1821. La rândul ei, societatea Dalli a încheiat la 02.10.2000 contract cu SC Prestări Servicii SA, contractul de asociere în participaţiune nr. 2522 având ca obiect asocierea în vederea dezvoltării unui program de investiţii si exploatare a Parcajului subteran Bucur Obor, dar de a cărui realizare nu s-a mai îngrijit nicio autoritate a primăriei până la rezilierea contractelor de către primarul Sorin Oprescu.
Se simt ca AGA-să
Concentrarea de societăţi cu acest profil este foarte mare la nivel naţional si nimeni nu este interesat să distrugă sistemul. Dacă sedinţele Consiliilor Locale si Judeţene se înscriu în liberul acces la informaţii si orice persoană poate participa la sedinţe, în ceea ce priveste întrunirea AGA, care are aceeasi componenţă cu Consiliul, acestea sunt interzise opiniei publice. Justificarea este că ar fi vorba de o societate privată. Demersurile pentru a afla de ce nu se permite accesul la astfel de sedinţe au si un răspuns: Eu pot să merg la sedinţa AGA de la firma patronului tău? Atunci voi ce să căutaţi aici? În acest mod se aprobă concesiuni de servicii si de terenuri deţinute de aceste societăţi coordonate de Consiliile Locale si Judeţene.
Nu se doreste externalizarea
Vicepresedintele Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului si protecţia mediului a Senatului României, Carol Dina, spune că această problemă este una foarte veche si nu se doreste a fi rezolvată curând. „Am constatat că preocuparea principală în jurul acestor societăţi este doar să cheltuiască banul public. Nu au nicio gândire de a transforma acest gen de activităţi în surse de venit pentru buget. Nu este o activitate economică. Vă dau un exemplu de la mine, de la Galaţi. Sursele proprii din bugetul local, altele decât taxele si impozitele, au o pondere de doar 2%. Celelalte resurse vin de la bugetul centralizat, iar sursele proprii totale (incluzând taxele si impozitele) au o pondere de 30%. În acest moment, avem foarte multe facilităţi prin care societăţile Consiliilor pot intra în parteneriat public privat si să aducă profit. Cred că aceste întreprinderi ar trebui eficientizate, dar nu pot spune cu certitudine care este varianta corectă. Dacă se face privatizare, nu am convingerea unor privatizări corecte... Am fost sapte ani presedinte în Comisia de privatizare în Senat... Toate serviciile ar putea fi externalizate. La drumurile judeţene, în unele judeţe au fost privatizate, în altele nu. De exemplu, cu ocazia inundaţiilor, s-a procedat la încredinţarea directă a unor lucrări. Pentru că firma locală nu a putut participa la cererea de ofertă, fiind a statului, lucrarea a fost luată de o societate privată care a tras 20% profit si a subcontractat firma Consiliului Judeţean. Asta este economie de piaţă?“, ne-a declarat senatorul Carol Dina.
Primarii nici nu concep asa ceva
Pe de altă parte, primarii cred că este mai utilă o societate a Consiliului, desi se face o confuzie intenţionată între un serviciu public cu funcţionari responsabili aflaţi sub control public si o societate a cărei conducere nu are nicio responsabilitate publică. „Pentru noi este important să deţinem aceste servicii, deoarece ne oferă multe avantaje. Spre exemplu, iluminatul public. Un municipiu îsi poate permite o societate care să presteze astfel de servicii, noi nu putem. Noi nu avem interesul să ne umflăm salariile, pentru că primăria nu are de unde“, spune Timar Decebal Arnăutu, vicepresedinte al Asociaţiei Oraselor din România, primar în orasul Târgu-Neamţ. Durerea cea mai mare este societatea furnizoare de agent termic, care a acumulat datorii de peste cinci milioane lei si care cresc de la o zi la alta. „Aceasta este o problemă reală la nivel naţional... datoriile societăţilor care furnizează agent termic. Aceste datorii istorice arată că societăţile trebuie reorganizate cumva, dar trebuie să fim ajutaţi. Cum putem noi acum să plătim de la bugetul local pentru furnizori această sumă? Am solicitat presedintelui României să propună să fim scutiţi de plata penalităţilor si să plătim doar baza. Ministerul Economiei si Finanţelor s-a opus. Dacă se ajunge la lichidarea societăţii, vom pierde tot patrimoniul. Mai mult, actuala ordine de accedere la masa credală este gresit. Noi suntem al patrulea beneficiar..., mă doare că băncile sunt considerate mai importante ca bugetul local. Noi nu vom putea face nimic“, precizează vicepresedintele AOR.
Peste 1.400 de societăţi
Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, la ora actuală în România sunt în jur de 1.400 de societăţi în care Consiliile Locale si Judeţene sunt acţionari. Dintre acestea, mai bine de 80% sunt societăţi de gospodărire locală în care acţionar majoritar este Consiliul Local sau Consiliul Judeţean. Pe lângă aceasta, majoritatea societăţilor sunt concentrate acolo unde numărul locuitorilor este mai mare. Municipiile si Consiliile Judeţene deţin mai bine de jumătate din aceste societăţi, care funcţionează în condiţii de promovare a mecanismelor corupţiei fără a se fi constatat vreo ilegalitate.
Primăriile si Consiliile Judeţene nu se preocupă de asocieri economice pentru cresterea veniturilor proprii la bugetele locale, ci asteaptă surse de la bugetul centralizat. Principala sursă de venituri proprii o reprezintă în continuare taxele si impozitele colectate de la populaţie. În tot acest timp, banii oamenilor sunt direcţionaţi către zone obscure, scăpate din vedere de legiuitor, care nu a uniformizat legislaţia privind serviciile de gospodărire comunală la nivel naţional. Asa se face că, de la un judeţ la altul, alesii trag cu dinţii de societăţi falimentare cu servicii îndoielnice, în locul unei strategii de viitor care poate avea în vedere concesionarea serviciului sau privatizarea societăţilor desprinse din RAGCL-uri.
Miza alegerilor: ciolanul
Mirajul funcţiei a fost multă vreme o falsă impresie a majorităţii cetăţenilor în ceea ce priveste candidaţii, dar realitatea este cu totul alta. În spatele funcţiei si preocupării pentru comunitate stă o adevărată industrie de făcut bani pentru cei apropiaţi si în care regulile sunt mai mult decât permisive. Mai precis, la alegerile locale ne alegem primari si presedinţi de Consilii Judeţene, consilieri locali si consilieri judeţeni. Pe lângă hotărârile care se iau în ceea ce priveste banul public, Consiliile Locale si Judeţene sunt acţionari la diferite societăţi. Unele sunt aducătoare de venituri considerabile, în asociere cu parteneri care sunt dornici de câstig, iar altele, în care Consiliile sunt acţionari 100%, furnizează serviciile de gospodărire locale ce erau prestate de fostele regii. Evident, după aceleasi reguli ale încredinţării directe de contracte. Aceste contracte se reînnoiesc la sfârsitul fiecărui an pentru anul următor si nu au la bază nicio licitaţie, ci doar justificări ale tarifelor practicate în faţa consilierilor care au, concomitent, calitatea de membri ai AGA în aceste societăţi.
De la consilier la „acţionar“ de conjunctură
Circuitul banilor are două nuanţe în ceea ce priveste structurile actuale. Prima este aceea a reprezentării în aceste societăţi. Membrii Consiliilor de Administraţie în aceste societăţi, conducerea executivă, cenzorii si restul structurilor sunt stabilite prin decizie a AGA, care este, de fapt, Consiliul Local sau Consiliul Judeţean. Criteriul nu este cel al competenţei, ci al promovării relaţiilor de rudenie sau de amiciţie. Contractul de administrare al unei astfel de societăţi are de cele mai multe ori prevederi halucinante, prin care membrii CA si directorii primesc salarii si prime de performanţă greu de conceput în societăţi care funcţionează pe principiile economiei de piaţă. Mai mult decât atât, criteriile de performanţă nu au nicio logică atâta timp cât furnizorul de contracte este executivul Consiliului (Primăria sau Consiliul Judeţean), adică AGA. Principala sursă de venit a acestor societăţi este bugetul public, preocuparea pentru atragerea lucrărilor din mediul privat fiind redusă.
Circuitul banilor în teritoriu
Sistemul este deja cunoscut de toată lumea, de la comisiile Senatului si până la ultimul primar din România. Societăţile desprinse din fostele RAGCL-uri deţin un patrimoniu de invidiat, în a cărui componenţă intră de la utilaje cumpărate de primării prin împrumuturi bancare până la terenuri si spaţii comerciale. Odată infiltrate aceste societăţi cu rubedenii si amici, ele încep să transforme banii publici în banii lor. Funcţionarea societăţilor si realizarea lucrărilor presupun achiziţii de bunuri si de lucrări. De la hârtie igienică până la achiziţia de combustibil, furnizorii sunt de fiecare dată firmele agreate de cei care au numit conducerile acestor societăţi. Astfel, principala preocupare devine cheltuirea banului public, nu executarea lucrărilor. Asa se ajunge în situaţia ca multe lucrări să nu se mai termine ori ca preţurile si costurile să crească subit.
Trans-sportul în comun
O afacere care place foarte mult alesilor din marile orase este cea a transportului în comun, deoarece acesta beneficiază de subvenţii directe de la bugetul local. Costurile pentru menţinerea acestui serviciu sunt nebănuite, dat fiind că în acest tip de întreprinderi consumabilele sunt la ordinea zilei. Toţi primarii susţin că transportul în comun trebuie gestionat de societăţile Consiliilor Locale sau Judeţene. Ceea ce nu spun alesii este de unde se face achiziţia acestor consumabile si câte dintre utilaje sunt închiriate de la personaje apropiate alesilor locali, cât sunt folosite, cu ce contracte si la ce tarife. Închirierea de utilaje nu se face niciodată prin licitaţie publică. Din acest punct de vedere, avem două tipuri de societăţi. Unele care au contracte de leasing foarte păguboase pentru utilaje noi si unele care au utilaje vechi si închiriază utilaje de la diferite persoane fizice sau societăţi comerciale, evident, fără nicio cerere de ofertă.
Exemplul Ciclop
Un exemplu elocvent în acest sens este firma Service Ciclop SA, unde unic acţionar este Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB). Urmare a hotărârilor CGMB, mare parte din parcările Capitalei au trecut în administrarea Dalli Exim SA. Prin hotărârea CGMB nr. 180/09.10.2003, Parcajul „Intercontinental’’ a trecut în administrarea Dalli în baza contractului de leasing imobiliar nr. 1646/ 03.11.2003 încheiat între Service Ciclop SA si Dalli Exim SA. De asemenea, prin Hotărârea Consiliului de Administraţie - numit de AGA, care este Consiliul General - nr. 4/11.11.2003, toate celelalte parcaje, respectiv Favorit, 1 Mai (Compozitorilor), Timisoara, Orizont, Baba Novac si Liviu Rebreanu au fost preluate în administrare de SC Dalli Exim SA în baza contractelor de asociere în participaţiune nr. 1815, 1816, 1818, 1819, 1820 si 1821. La rândul ei, societatea Dalli a încheiat la 02.10.2000 contract cu SC Prestări Servicii SA, contractul de asociere în participaţiune nr. 2522 având ca obiect asocierea în vederea dezvoltării unui program de investiţii si exploatare a Parcajului subteran Bucur Obor, dar de a cărui realizare nu s-a mai îngrijit nicio autoritate a primăriei până la rezilierea contractelor de către primarul Sorin Oprescu.
Se simt ca AGA-să
Concentrarea de societăţi cu acest profil este foarte mare la nivel naţional si nimeni nu este interesat să distrugă sistemul. Dacă sedinţele Consiliilor Locale si Judeţene se înscriu în liberul acces la informaţii si orice persoană poate participa la sedinţe, în ceea ce priveste întrunirea AGA, care are aceeasi componenţă cu Consiliul, acestea sunt interzise opiniei publice. Justificarea este că ar fi vorba de o societate privată. Demersurile pentru a afla de ce nu se permite accesul la astfel de sedinţe au si un răspuns: Eu pot să merg la sedinţa AGA de la firma patronului tău? Atunci voi ce să căutaţi aici? În acest mod se aprobă concesiuni de servicii si de terenuri deţinute de aceste societăţi coordonate de Consiliile Locale si Judeţene.
Nu se doreste externalizarea
Vicepresedintele Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului si protecţia mediului a Senatului României, Carol Dina, spune că această problemă este una foarte veche si nu se doreste a fi rezolvată curând. „Am constatat că preocuparea principală în jurul acestor societăţi este doar să cheltuiască banul public. Nu au nicio gândire de a transforma acest gen de activităţi în surse de venit pentru buget. Nu este o activitate economică. Vă dau un exemplu de la mine, de la Galaţi. Sursele proprii din bugetul local, altele decât taxele si impozitele, au o pondere de doar 2%. Celelalte resurse vin de la bugetul centralizat, iar sursele proprii totale (incluzând taxele si impozitele) au o pondere de 30%. În acest moment, avem foarte multe facilităţi prin care societăţile Consiliilor pot intra în parteneriat public privat si să aducă profit. Cred că aceste întreprinderi ar trebui eficientizate, dar nu pot spune cu certitudine care este varianta corectă. Dacă se face privatizare, nu am convingerea unor privatizări corecte... Am fost sapte ani presedinte în Comisia de privatizare în Senat... Toate serviciile ar putea fi externalizate. La drumurile judeţene, în unele judeţe au fost privatizate, în altele nu. De exemplu, cu ocazia inundaţiilor, s-a procedat la încredinţarea directă a unor lucrări. Pentru că firma locală nu a putut participa la cererea de ofertă, fiind a statului, lucrarea a fost luată de o societate privată care a tras 20% profit si a subcontractat firma Consiliului Judeţean. Asta este economie de piaţă?“, ne-a declarat senatorul Carol Dina.
Primarii nici nu concep asa ceva
Pe de altă parte, primarii cred că este mai utilă o societate a Consiliului, desi se face o confuzie intenţionată între un serviciu public cu funcţionari responsabili aflaţi sub control public si o societate a cărei conducere nu are nicio responsabilitate publică. „Pentru noi este important să deţinem aceste servicii, deoarece ne oferă multe avantaje. Spre exemplu, iluminatul public. Un municipiu îsi poate permite o societate care să presteze astfel de servicii, noi nu putem. Noi nu avem interesul să ne umflăm salariile, pentru că primăria nu are de unde“, spune Timar Decebal Arnăutu, vicepresedinte al Asociaţiei Oraselor din România, primar în orasul Târgu-Neamţ. Durerea cea mai mare este societatea furnizoare de agent termic, care a acumulat datorii de peste cinci milioane lei si care cresc de la o zi la alta. „Aceasta este o problemă reală la nivel naţional... datoriile societăţilor care furnizează agent termic. Aceste datorii istorice arată că societăţile trebuie reorganizate cumva, dar trebuie să fim ajutaţi. Cum putem noi acum să plătim de la bugetul local pentru furnizori această sumă? Am solicitat presedintelui României să propună să fim scutiţi de plata penalităţilor si să plătim doar baza. Ministerul Economiei si Finanţelor s-a opus. Dacă se ajunge la lichidarea societăţii, vom pierde tot patrimoniul. Mai mult, actuala ordine de accedere la masa credală este gresit. Noi suntem al patrulea beneficiar..., mă doare că băncile sunt considerate mai importante ca bugetul local. Noi nu vom putea face nimic“, precizează vicepresedintele AOR.
Peste 1.400 de societăţi
Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, la ora actuală în România sunt în jur de 1.400 de societăţi în care Consiliile Locale si Judeţene sunt acţionari. Dintre acestea, mai bine de 80% sunt societăţi de gospodărire locală în care acţionar majoritar este Consiliul Local sau Consiliul Judeţean. Pe lângă aceasta, majoritatea societăţilor sunt concentrate acolo unde numărul locuitorilor este mai mare. Municipiile si Consiliile Judeţene deţin mai bine de jumătate din aceste societăţi, care funcţionează în condiţii de promovare a mecanismelor corupţiei fără a se fi constatat vreo ilegalitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu