Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia) este un fizician englez, teoretician al originei universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton.
Biografie
Studii
Stephen Hawking s-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. Şi-a făcut educaţia la St. Albans School (Hertfordshire) şi la University College (Oxford). În 1962 - la vârsta de 20 de ani - obţine titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde îşi începe activitatea didactică şi ştiinţifică.
Lupta cu boala şi infirmitatea
În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a muşchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 3 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidităţii. Se căsătoreşte în 1965 cu Jane Wilde (divorţând ulterior, în 1990), şi va avea trei copii. Paralizia progresează şi, cu timpul, devine complet imobilizat, îşi pierde vocea şi este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut! Infirmitatea nu îl poate împiedica să îşi continue activitatea didactică şi ştiinţifică. În 1995 se căsătoreşte din nou, cu Elaine Mason.
Activitatea ştiinţifică
Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra orginei şi evoluţiei universului în expansiune din momentul "marii explozii" iniţiale ("The Big Bang") şi întreprinde studii asupra relaţiei dintre găurile negre din univers şi termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existenţă limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma radiaţiei Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admiţând că radiaţia se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informaţional al găurilor negre. La Conferinţa Internaţională asupra Relativităţii Generale şi Gravitaţiei din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informaţii asupra întregii materii pe care au asimilat-o.
Foarte populare sunt cărţile sale de popularizare a ştiinţei, pentru nespecialişti: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004), Einstein's dream, 1993 (publicată în limba română sub titlul Visul lui Einstein şi alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (publicată în limba română sub titlul Universul într-o coajă de nucă, 2004) şi A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (publicată în limba română sub titlul O mai scurtă istorie a timpului).
Premii şi distincţii
- Fellow of the Royal Society din 1974
- Companion of the Order of the British Empire din 1982
- Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society 1985
- Premiul J. E. Lilienfeld de la American Physical Society 1999
- Medalia de aur Papa Pius al XII-lea, decernată de Vatican în 1975
- Membru al Academiei Pontificale de Ştiinţe din 1986, deşi teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creaţiei lumii
- Premiul Wolf pentru Fizică, împreună cu Roger Penrose, în 1988
Dintre toti savantii care asteapta cu nerabdare rezultatele finale ale testului de pe data de 10 septembrie 2008, figura profesorului Stephen Hawking se detaseaza net. Celebrul fizician va fi recompensat cu premiul Nobel daca experimentul de astazi va confirma teoria sa, conform careia gaurile negre emana radiatii.
Controversatul Large Hadron Collider ar trebui sa confirme sau sa infirme astazi teoria care a creat nenumarate conflicte si tensiuni in ultimele zile. Fizicienii britanici au fost pe cale de a realiza un experiment asemanator la mijlocul anilor ’70, dar autoritatile britanice de atunci le-au interzis experimentele, temandu-se astfel ca aparitia unei gauri negre, chiar si in conditii de laborator, va duce la o catastrofa fara precedent. Large Hadron Collider-ul poate produce gauri negre de dimensiuni microscopice care se pot evapora instantaneu in ceea ce sunt denumite Radiatiile Hawking.
Expertii din cadrul CERN declara ca acesta este cea mai riscanta si complexa aventura a stiintei de la Programul Apollo care a permis omului sa paseasca pe Luna, pana in prezent. Descoperirile posibile din timpul acestui experiment s-ar putea sa revolutioneze multe compartimente ale stiintei actuale. Totusi, o serie de analisti politici si militari declara ca experimentul nu este altceva decat o incercare disperata a Occidentului de a descoperi noi surse de energii alternative cu ajutorul carora statele U.E. sa-si reduca dependenta de petrolul si gazele importate din Rusia. Motivul oficial al experimentului ar fi astfel descoperirea bosonului lui Higgs, asa numita “Particula a lui Dumnezeu” , adevaratul motiv fiind de fapt unul eminamente politic si economic.
Fizicianul Stephen Hawking a mai declarat ca a pariat pe 100 de lire sterline, ca experimentul nu va reusi sa descopere”Particula lui Dumnezeu”. Hawking este handicapat locomotor, nu poate auzi, nu poate vorbi, nu isi poate misca mainile. La varsta de 21 de ani s-a imbolnavit de o afectiune a nervilor motori denumita scleroza laterala amiotrofica. In ciuda acestei situatii, profesorul Hawking este tatal a trei copii si a castigat nenumarate premii la concursurile internationale, fiind considerat in prezent cel mai mare fizician din lume. Stephen Hawking poate comunica doar cu ajutorul unui computer special atasat de caruciorul sau cu rotile, computer actionat de Hawking cu ajutorul unui device infra rosu atasat de ochelarii sai si actionat prin miscari ale pleoapelor.
Considerat autorul experimentului de astazi, Hawking a primit nenumarate amenintari cu moartea din partea a numeroase organizatii din intreaga lume. In prezent locuinta sa este tinuta secreta de catre politia britanica.
Sursa : Daily Mail
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu